Mihai Serban

De curand am facut un tur  de peste 7000 km, plecand din Romania, Ungaria, Austria, Germania, Olanda si retur. Fotografii si filmulete pe adresa de mai jos.

16.05.2010 Mihai

pentru poze incercati link-ul: http://picasaweb.google.ro/busteni

Despre geniile neamului nostru…..

Americanii, canadienii, nemţii şi italienii au vrut să-l
“importe”. De fiecare dată, răspunsul lui a fost “Nu”
“Mi se pare mai interesant să faci ceva într-o
ţară în care toată lumea spune că nu se poate face
nimic”
Pe lângă aparate de zbor şi maşini, Capră a
inventat şi motociclete neconvenţionale
Justin Capră, românul care a inventat rucsacul
zburător folosit acum de americani în călătoriile
spaţiale, stă la Baloteşti, într-o casă austeră ca o
chilie… Când l-au “vizitat”, hoţii i-au făcut
pagubă doar pentru că au lăsat uşa deschisă la plecare.
Era iarnă, el era plecat din localitate şi centrala a
consumat gaz cât pensia lui pe o lună.
Cu rucsacul zburător în beciurile miliţiei
Rucsacul zburător i-a adus, la început, doar
belele. “În 1956 l-am propus Academiei şi bineînţeles
că am produs ilaritate. şi, mă rog, chestii
d-astea. În ’58 l-am brevetat. Dar, în ’56, pentru
că aveam intenţia să realizez un astfel de aparat şi
nişte maşinuţe, am făcut prostia să merg, neştiind
puterea comuniştilor, la Ambasada Americană să cer
sprijin. Am fost arestat. Nu m-au ţinut mult – două
săptămâni -, dar dormeam pe ciment şi mâncam un sfert
de pâine pe zi. Înainte de asta eram ofiţer de aviaţie.
După – am fost dat afară din Armată şi am fost trecut
la index. Spălam maşini, măturam, ca să pot exista.
Până în 1962, când a venit Expoziţia Americană la
Bucureşti şi şi-au expus americanii aparatul lor de zbor.
Diferenţa între al meu şi al lor era de culoare: al lor
era gri şi al nostru – negru. Altminteri erau identice”.
O jucărie: curent electric din zgomot
Americanii şi mai apoi Henri Coandă i-au făcut pe
tovarăşi să-şi reconsidere poziţia faţă de Justin
Capră. L-au reabilitat oarecum, adică şi-a putut găsi un
loc de muncă mai tehnic decât măturător. Dar şi munca
de jos a fost o “sursă de inspiraţie”.
Ce faci, de pildă, dacă trebuie să lucrezi într-o
cazangerie, într-un zgomot infernal? Evident: încerci să
transformi zgomotul în curent electric! “Am folosit un
telefon Bell , o membrană cu o bobină şi un miez de fier,
pusă în hala în care se făcea gălăgie şi recoltam în
altă parte curent. Nu am reuşit să produc mult curent,
dar mă gândeam să pun membrane peste tot, în toată
hala, ca să meargă măcar polizoarele fără să mai
consume din reţea”. Asta este una dintre invenţiile
pe care le-a considerat jucării şi nu s-a obosit să le
breveteze.
“Nu se poate, da’ funcţionează”
Există însă o invenţie pe care ar fi vrut s-o
breveteze, dar n-a putut, pentru că nimeni nu i-a găsit
explicaţia fizică.. “Am realizat odată un dispozitiv
care micşora masa unui obiect. Folosea teoria impulsului
care se certa cu una dintre legile fizicii care spune că
fiecărei acţiuni trebuie să-i corespundă o reacţiune
egală şi de sens contrar. Or, ăsta al meu n-avea jet,
n-avea elice, n-avea roţi, n-avea interacţiune magnetică
şi al naibii se mişca. Bineînţeles, consuma, nu era
perpetuum mobile. Şi atunci m-a luat ministrul Octavian
Groza, fiul lui Petru Groza, şi m-a dus la Consiliul
Naţional de Ştiinţă şi Tehnologie. Şi acolo a venit un
hectar de mărimi – profesori, academicieni, savanţi -
şi prima expresie a fost . La care Groza
zice Doctor în fizică, Dan Vamanu, care a fost
şef de promoţie la Oxford , a studiat dispozitivul şi mi-a
zis . Nu s-a găsit nici acum”.
Circa 100 de vehicule neconvenţionale
Justin Capră a realizat 72 de prototipuri de
autoturisme cu consum infim (2 litri de benzină pentru un
drum între Bucureşti şi Iaşi , cu viteza medie de
70km/h), 7 aparate de zbor neconvenţionale pe care le-a
testat personal şi 15 motoare neconvenţionale. Din toate
acestea, doar o invenţie – automobilul fără caroserie,
cu efect pelicular – şi-a găsit o oarecare aplicare.
Este vorba despre un prototip care a rămas la
stadiul de machetă pentru că Justin Capră n-a avut bani
să-l construiască. “Un automobil cu caroseria dintr-o
perdea aeriană, care creează şi o propulsie şi poate
face, eu ştiu, şi aer condiţionat în maşină.. Este
vorba de un jet de aer evacuat din faţă şi aspirat în
spate, care îmbracă ocupanţii autovehiculului. Am aruncat
şi apă pe el, nu se întâmplă nimic – nu plouă, nu
ninge”. Iar aplicarea a fost mai mult decât modestă:
un cetăţean din Bacău a folosit invenţia lui Capră
pentru a realiza un acvariu care n-are un perete, dar ţine,
totuşi, şi apa, şi peştii!
Întrebare frecventă: “De ce nu plecaţi?”
De ce n-a plecat să se realizeze în ţări mai
civilizate? “M-a întrebat asta un ziarist pe vremea lui
Ceauşescu. I-am zis . După revoluţie au venit alţii să mă
întrebe .. Păi ce, să mănânc
lebede la Viena? Şi pe urmă, mi se pare mai interesant să
faci ceva într-o ţară în care toată lumea spune că nu
se poate face nimic. Am fost invitat să rămân în Italia,
America , Germania , Canada …. Credeţi că umblă pe undeva
câinii cu covrigi în coadă? Ne uităm la salariile din
Occident. Păi cel mai bine plătit om pentru munca depusă
e în România…”
Nu există inginer adevărat fără cultură
Acum, Justin Capră are 75 de ani, dar nici vorba,
nici mişcarea nu-i arată vârsta. El pune
“tinereţea” pe seama familiei. “Tata a murit la 90
de ani pentru că l-a lovit o maşină când era pe
bicicletă. Bunicii, mătuşile – la 102, 107, 110….
“Lucrează la al 73-lea prototip de autoturism şi şi-ar
dori ca cineva să-i continue munca, să cerceteze şi să
pună în aplicare efectele pe care le-a descoperit..
Nu este însă uşor să ajungi ucenicul lui Capră.
“Un inginer, dacă nu are cultură, nu poate lega
fenomenele. De fapt nu cultură, ci un simţ al sintezei.
Kant zice . Ei, cum
dracu’ poţi să fii propriul tău stăpân într-o lume
conjuncturală, înlănţuită? Şi spune că morala poate
fi în afara moralei creştine, ceea ce iar este o
greşeală. (…) Newton zice . Pentru
că nu există esenţe în materie. Noi, oamenii, ne
deplasăm asimptotic spre cunoaştere pe care nu o s-o
întâlnim pentru că, curba asimptotă întâlneşte
verticala cunoaşterii undeva la infinit.”
INFO PLUS
EMIGRAREA
Am avut naivitatea, mi-am închipuit că învăţând
voi fi mai liber şi mai fericit… Doamne, ce deziluzie am
avut atunci când mi-am dat seama că prin învăţătură
ne mărim aria întrebărilor, ne mărim exponenţial aria
de necunoaştere. Şi, în fond, ce să cunoaştem, de vreme
ce definiţiile nu ne apropie de esenţe, de vreme ce
adevăr egal subiectiv?
Academicul ne îndepărtează de natură, acesta este
diferenţial, centrifug, nu dă răspunsul la întrebări.
Pretinsele sale răspunsuri nu rezolvă problema
cunoaşterii. Simt un gol sprijinindu-mă pe adevărul
ştiinţific oficial.. Nu mai vreau clasicul în abordarea
căilor de studiu. Vreau altceva! N-am întâlnit adevărul
absolut, n-am întâlnit decât raportabilităţi,
conjuncturi, relativitate.
Adevărul în care cred este unul singur: adevărul Divin.
Spiritul, în schimb, nu intră în crize,
spiritualistul nu disecă multidimensionalitatea Divină, o
ia ca postulat, ştiinţa spirituală este de aceea
interferenţială, centripetă şi nu dă reacţii secundare.
Există totuşi o cale şi anume: evoluţie în plan
spiritual, în plan creştin, pentru că iubirea, stima,
toleranţa rezolvă toate problemele.
Să zicem că fericirea este, la urma urmei, un fel
de nesimţire, este un alt fel de a vedea lucrurile. Eu, de
exemplu, sunt fericit atunci când sunt obosit fizic şi
când văd rezultatul muncii mele.
Sunt un hobist, un tip dificil, o dualitate psihică,
sunt ăla care vede alfel. Pentru acest motiv am fost
persiflat, invectivat şi chiar agresat fizic, şi de ce?
Pentru că merg pe alt drum, nu pe cel obişnuit. Deranjez
nişte somnolenţe, nişte tipare. Lumea nu are nevoie de
oameni care nu cred în definiţii, care nu cred în
academii şi nici în premianţi oficiali.
Când ţin o conferinţă sau un curs văd discipolii
mei plecând mai îngânduraţi. Am acest defect, această
particularitate, pun lumea pe gânduri. Mulţumesc lui
Dumnezeu că am ajuns la vârsta la care îmi dau seama că
nu trebuie să critic, înţeleg faptul că există o
programare din afara noastră, în alt raport spaţiu -
timp. (Care spaţiu, care timp? alte relativităţi?)
Nu-mi permit să critic istoria, de vreme ce aceasta
este conjuncturală. Mai întâi că nu cunosc noţiunea de
bine şi de rău. Dar nici nu îl înţeleg pe filosoful
Kant atunci când afirmă că dânsul îşi este propriul
lui stăpân! Cum poate un om fi stăpân pe el într-o lume
înlănţuită?
Prefer înţelepciunea vârstei, observ că geneticul
poate fi optimizat, cromozomii având permeabilitate spirituală..
Eu nu sunt în măsură să ofer soluţii, nu mă
pricep, soluţii vă poate da natura, în măsura
înţelegerii noastre. Eu nu cred în politicieni,
vorbăreţi, colesterolizaţi, cu ţinută opulentă şi ostentativă.
Nu mai cred în imagini, nu cred în virtual.
Eu cred în pădure, în apă, în aer, în filosofia ţăranului
bătrân, pardon, nu în ţăranul de lângă metropolă.
Cred în adevărul Divin, în legătura Divinului cu
omul prin intermediul monarhului şi al sacerdotului.
Nici pe filosoful Platon nu-l înţeleg atunci când şi-a
declarat repubica ce-i poartă numele, de vreme ce l-a
şcolit pe Aristotel în spirit monarhic. Cred într-un
reprezentant de tip confucian, într-o verticalitate, într-un caracter.
Calea pe care am ales-o este emigrarea în pădure,
unde nu aud expresii vulgare, unde nu aud manele şi nu văd
imagini de reclamă şi nici telenovele.Vreau să
înlocuiesc radioul cu muzica sa agresivă, cu muzica
ciripitului păsărelelor, cu sunetul apei şi foşnetul frunzelor.
Refuz artificialul, nu mai vreau beţivi şi
fumători, vreau oameni adevăraţi sau fără oameni.
Vreau să fiu mic pentru a mă bucura de adevărul Divin.
Justin CAPRĂ

Casa poate fi vazuta pe  www.venit.ro 

Dispune de toate facilitatile: incalzire centrala pe gaze, apa, curent, canalizare, cablu tv, receptor satelit, tv in fiecare camera, telefon Romtelecom, terasa, gratar, 3 dormitoare de 2 persoane, camera de zi cu canapea si fotolii extensibile, bucatarie dotata cu tot ce este necesar si modern, incl. masina de spalat vase, baie cu masina spalat rufe, 2 wc servici, unul la parter, unul la etaj.

Pretul discutabil in functie de conditiile inchirierii.

Mihai Serban 0745221235, 0722221235, 0244321791, busteni@gmail.com

Tractariauto, non stop, turisme, 4×4, camionete, utilaje si orice altceva posibil de transportat. Oriunde in tara, orice destinatie, preturi negociabile.

 http://www.tractariauto.ro/
http://www.venit.ro/
http://www.mihaiserban.ro/
http://sites.google.com/site/tractariauto1

Va asteptam la vila Didi, In Busteni, pe DN1, Libertatii 76-78. Rezervari la 0745102592 sau 0244321791, ori pe www.venit.ro , minim 4 persoane, maxim 10 persoane.

Putini sunt cei care stiu c? simbolul Parisului, celebrul Turn Eiffel,
a fost realizat dupa o tehnologie descoperita in Romania de
proiectantul si constructorul Gustave Eiffel, care a importat-o de la
noi.

Din pacate, numele romanului este mult mai cunoscut in Franta decat in
tara unde s-a nascut.
La insisten?ele profesorului Stanescu, o ?coal? general? din Valenii
de Munte poarta de la inceputul acestui an numele inginerului
Panculescu.

Atelierul de vulcanizare din Busteni, de langa Lukoil, s-a mutat 2 km catre nord, la km 128, langa Borsec, vis a vis de Ducati, s-au montat indicatoare, adresa este Busteni, str Piatra Arsa 1F, jud. Prahova.

S.C. Venit srl, ro 14680004, J40/4753/2002, tel 0745221235

Reparam anvelope si jante, echilibram roti, vindem anvelope toate marimile si categoriile.

www.tractariauto.ro

www.venit.ro

Tractari platforma non stop 0745102596 sau 074BUSTENI sau 0740TOWING

Vulcanizare zilnic 08-20 tel 0745102597

POSTAT 05 IUN 2009

1926-1929 este perioada afirmarii echipajelor romanesti in competitii interne si internationale. Dupa recordul obtinut pe distanta Bucuresti-Paris-Bucuresti, de echipajul H. Manu-N. Constantinescu, cu un Buick, in 103 ore, cu o medie de 53,4 km/h, a urmat, in premiera, realizarea Turului Automobilistic al Romaniei de catre Alexandru Berlescu, pe un Oldsmobile. El a parcurs in 50 de ore 2.447 km, cu o medie orara de 49 km; in anul urmator  Alex. Racovita (cu un Steyr de 1.600 cm3) si George Ghica (Buick) au concurat in  raliul Monte Carlo cu alti 50 de automobilisti si s-au plasat pe locuri onorabile – 5, respectiv 30. La finele intervalului mentionat apare Ghidul Drumurilor din Romania, cu planse continand harta fizica a zonei cartografiate, la o scara bine aleasa.
Finele lui 1928 aduce o recidiva memorabila a fondatorului ACRR, G.V. Bibescu, cel care organizase in 1905 raidul intercontinental Galati-Ispahan:  traversarea Africii pe ruta Dar-es-Salam-Congo-Sahara-Nigeria-Algeria si Maroc, destinatia finala, atinsa in toamna anului urmator, fiind Parisul. Presa franceza a timpului a relatat fugitiv acest eveniment deosebit — probabil pentru ca nu avea un caracter national, iar autovehiculele  erau americane…

Cascada afirmarilor continua
1928: Prima editie a raliului San Remo. E. Urdareanu (viitorul Maresal al Palatului sub Carol al II-lea) se plaseaza pe primul loc in zona a doua, pe un Fiat 520, pe un traseu de 3.057 de km; Jean Calcianu, un alt nume mare al automobilismului romanesc, invinge, in cursa de la Miramas (Bouches-du-Rhône – Franta), bolizii lui Ettore Bugatti, in proba de "un kilometru lansat", cu o medie orara de 173,6 km; Marin Butculescu, fiul unui membru fondator al ACR, castiga, pe un Steyr XII, Marele Premiu al ACRR desfasurat pe o distanta de 2.000 km, iar ulterior, pilotand un Buick Spitzer, castiga cursa de coasta de la Avala (Iugoslavia).
In celebra cursa de 24 ore de la Le Mans, fratii George si Matei Ghika se plaseaza, cu un Chrysler pe un foarte onorabil loc 4 in clasamentul general, iar Henry Manu, Alexandru Racovita si Jean Olanescu se plaseaza pe locul 11 (din 80) in raliul Monte Carlo al anului 1929.

Country Club Baneasa
In atmosfera de sfarsit de deceniu, favorabila sportului elitist, un grup de membri marcanti ai Automobil Clubului Regal Roman infiinteaza Cercul de Sporturi Baneasa, numit si Country Club, pe o suprafata de cateva hectare, primul de acest gen din sud-estul Europei, cu teren de golf, piscine, terenuri de tenis. In perioada comunista a fost declarat "club al diplomatilor" si dat "in custodia" Securitatii, spre supraveghere… In prezent, statutul sau este confuz, in beneficiul "baietilor destepti", iar ACRR a solicitat celor in drept documentele de identitate originale.

1930-1931: Bazu Cantacuzino, viitorul as al aviatiei romanesti de vanatoare, fiul "Nababului", impreuna cu doi coechipieri, amelioreaza timpul realizat anterior pe distanta Bucuresti-Paris, reducandu-l la 44 de ore.

1933: Numarul automobilelor inscrise in circulatie la inceputul anului depaseste 45.000. Darea de seama anuala a ACRR consemneaza existenta a 1.300 de membri confirmati.

1934: Reeditarea cursei de coasta de pe Dealul Feleacului, pe un traseu modernizat de 7 km. Castigator – Misu Sontag, pe un automobil Ford, marca al carei reprezentant era in Romania. In acelasi an, la startul Cupei Alpilor au participat si doua echipaje romanesti (cuplurile Barbu Neamtu-Vintila Frumusanu si Al. Berlescu-H. Meerscheid). Au trecut linia de sosire, la München, doar 94 de echipaje. Cum echipajul Neamtu-Frumusanu  obtinuse cei mai buni timpi la probele speciale, i s-a decernat Marele Trofeu al Ghetarilor (Berlescu si Frumusanu erau membri ACRR).

1936: Marele Trofeu al raliului Monte Carlo este castigat de echipajul Petre Cristea-Ionel Zamfirescu, cel din urma membru al ACRR.

1938: Se stinge din viata Regina Maria a Romaniei, Presedinte  de Onoare al Automobil Clubului Regal.
Nu se poate omite, desi implicarea ACRR a fost limitata, momentul de apogeu al automobilismului romanesc: victoria lui Petre Cristea in circuitul dela Nürburgring, pe un automobil BMW, la clasa  sport, cu o medie orara de 115 km — record doborat de-abia dupa 14 ani, de britanicul Stirling Moss.

Sediu furat de comunisti
In 1939 ACRR isi muta sediul in str. stirbey Voda nr. 24, cumparat din cotizatiile membrilor, completate printr-un  credit achitat integral in 1944. Imobilul, care apartinuse generalului Mihail Rasty, erou al Razboiului de Independenta, este ocupat si astazi de catre succesorii celor care l-au preluat prin confiscare abuziva "din ratiuni de stat".  

  In 1947, la o data neprecizata in actele cercetate de conducerea actuala a ACRR, un camion militar  cu trupe de Securitate intra in incinta din stirbey Voda si, fara prezentarea unui document justificativ, se ordona parasirea cladirii de catre cei prezenti, dupa legitimarea acestora, sub sanctiunea arestarii daca vor reveni  in ziua urmatoare. Dupa cercetari indelungate, s-a gasit, in 2006, la fondul secret al Arhivelor Nationale, temeiul "legal" al respectivului abuz, si anume in Jurnalul Consiliului de Ministri nr. 313/15 august 1947, semnat, printre altii, de dr. Petru Groza (fost membru de onoare al primului Automobil Club Regional infiintat de catre ACRR la Cluj!) si de Avram Bunaciu (fost acuzator public in 1945, cel care a cerut si obtinut pedeapsa capitala pentru maresalul Antonescu).
La 1 ianuarie 1948 ACRR este desfiintat (i)legal, in logica regimului comunist, prin oficializarea ACRPR (Automobil Clubul Republicii Populare Romine), ca  unic club national recunoscut de Guvern. Sub denumiri diferite, acest club a regrupat, totusi, majoritatea sportivilor valorosi din domeniu, dovedindu-se un bun organizator, in respectul traditiilor preluate de la ACRR. Cum aceasta activitate continua sa fie dominata, in mintea regimului comunist, de "elemente nesanatoase", la 8 aprilie 1967 se naste ACR-ul de astazi, prin absorbtia impusa asociatiei existente la acea data, AAR – Asociatia Automobilistilor Romani.

Vocatie victoriana
Ca institutie similara, organizatoric si functional, cluburilor britanice din epoca victoriana, ACRR pastreaza o atmosfera concordanta exigentelor membrilor, regasita in statut, dar si in traditiile institutiei. "Atmosfera existenta in celebrul Reform Club din romanul lui Jules Verne «Ocolul Pamantului in 80 de zile» si personajul  Phileas Fogg, eroul principal si membru marcant al clubului (existent si astazi), pot ajuta la formarea unei idei" – ne-a explicat presedintele ACRR, Dan Basiliade. Domnia sa a adaugat ca "asocierea adjectivului «regal» la denumirea  originara  a clubului reprezinta doar confirmarea calitatii  de excelenta a activitatii sale de a incuraja  si de a dezvolta  in tara  gustul, miscarea si industria automobilelor, precum si tot ce este in legatura cu acest mod de locomotiune", calitati proprii unui spatiu de comunicare  si de relaxare civilizat, nascut din asocieri spontane intre indivizi avand afinitati educationale, socioculturale, comportamentale si nu numai.

Cultura, buna-crestere, abilitati
In tarile vest-europene sau in alte state membre ale AIACR (fondata in 1904), din care si Romania face parte, apartenenta la unul dintre aceste cluburi, precum RAC (Royal Automobil Club) din Marea Britanie sau Automobile Club de France (ACF), echivaleaza  cu un statut social  aparte. Este cat se poate de firesc ca aceasta institutie, o absenta regretabila inca din inventarul valorilor perene ale societatii  romanesti, sa fi polarizat indivizi care au plasat Romania foarte sus intr-un clasament in care punctele obtinute se castigau la volanul unor bolizi, sau prin cuvinte de spirit, cultura retinut manifestata, buna-crestere "cu mucegai" si, nu in ultimul rand, prin abilitati confirmate  la masa de bridge sau pe terenul de golf.

Victor Coltanel spune:

Buna ziua,

 Dupa 8 ani si jumatate in care am activat in cadrul echipei revistei Autoexpert mai intai ca redactor apoi ca redactor sef, sunt bucuros sa va prezint oficial proiectul la care lucrez de cateva luni, dupa plecarea mea de la revista.

Concret este vorba de proiectul auto online WWW.TESTCAR.RO .

 TESTCAR este un produs profesionist ce are ca principal scop informarea corecta a viitorilor cumparatori de automobile despre noile modele aparute pe piata, de modul in care ele se comporta in utilizare prin realizarea de catre echipa noastra a testelor dinamice, despre echipamente de securitate, siguranta si sisteme tehnice inovatoare pe care constructorii le implementeaza pe automobile. Informatiile pe care le furnizam pe acest site sunt sustinute profesional de pregatirea persoanelor ce alcatuiesc echipa TESTCAR.

 Sper ca noul produs aparut in media online www.testcar.ro sa va capteze atentia pentru a putea colabora in continuare in acelasi mod in care l-am facut si pana acum

Multumim si vizionare placuta.

Asteptam comentariile voastre.

http://sites.google.com/site/tractariauto1

http://tractaristivuitoare.blogspot.com/

www.tractarisos.blogspot.com