Sfantu Gheorghe 02.06.2012
Un oras curat cu cetateni imbracati elegant. Tineri educati. Asa da. Mihai
Un oras curat cu cetateni imbracati elegant. Tineri educati. Asa da. Mihai
In cei 38 de ani de zbor am avut privilegiul sa vizitez multe tari( peste 100), multe orase, multe lucruri interesante , locuri celebre sau reprezentative din orasele unde ramaneam pentru o zi sau mai multe .
Am avut ocazia sa vad tari civilizate ca Elvetia, Germania ,Franta, Luxemburg sau S.U.A. dar..si extrema cealalta India , Angola sau Pakistan .si fara sa vreau, am vazut diferenta, am inteles ce inseamna civilizatia ,dar si saracia si promisciutatea
Nu voi uita niciodata ospitalitatea ,curatenia si florile de la Kloten de langa Zurich sau de la Singapore, dar nici mizeria si saracia oamenilor ce locuiau in corturile din apropiereaa orasului Calcuta , oamenii ce ieseau dimineata din cimitirele din Cairo sau saracia de la Huambo din Angola.
Am avut norocul, ca la inceputul carierei , sa zbor cu cativa instructori deosebiti care m-au invatat ca daca tot avem sansa sa calatorim, ar fi pacat sa ramanem numai cu alergatul dupa cumparaturi. Am vizitat muzee, am vazut cum traiesc si chiar am incercat sa inteleg cum gandesc oamenii din alte tari
Am fost in toate continentele mai putin Antartica ,am vizitat majoritatea tarilor din Europa, o mare parte Asia , in Sud pana la Johanesburg in Nord pana la Keflavik, in Est pana la Bejing sau in Vest pana la Dallas ,am ajuns chiar si in Australia unde am stat de doua ori cate 4 zile
Dupa atatea tari vazute, o intrebare fireasca care probabil si-ar pune-o fiecare dintre noi ar fi
-Unde te-ai simtit cel mai bine sau unde ai vrea sa traiesti ?
Raspunsul sincer este ca numai in Romania ma simt acasa.
Nu pentru ca este cea mai frumoasa, mai sunt multe locuri in lume cu privelisti fantastice, cu oameni mai educati si mai civilizati decat noi romanii, dar de fiecare data, dupa plecari ce depaseau 7-8 zile abia asteptam sa ma intorc acasa, sa aud vorbindu-se romaneste, sa ma inteleg cu cei din jurul meu si ei sa ma intelega pe mine si asta nu pentru ca nu puteam comunica, ma descurc destul de bine cu limba engleza ci pur si simplu pentru ca aici ma simt acasa.
Am doi fii de care sunt foarte mandru, amandoi traiesc aici ,s-au realizat profesional in Romania si nu i-am sfatuit niciodata sa plece din tara in care s-au nascut.
Sunt multe lucruri de criticat la romani. Sunt inca multi de care ne este rusine ca sunt co-nationalii nostrii, multi care in primii sapte ani din viata nu au invatat nimic sau mai bine zis au invatat numai ce nu trebuia, sunt inca multi romani pentru care munca este ceva rusinos oameni care nu-si respecta cuvantul dat.
Partea dureroasa din zilele noastre este ca dupa 1989 oamenii de valoare care puteau face ceva pentru romani, au facut pasul inapoi, nu s-au implicat in politica si asa a iesit la suprafata numai gunoaiele care se vor in frunte nu pentru binele natiunii ci pentru a ajunge cat mai repede la ciolan.
Am citit de curand un articol care spunea :
Când nu te iubește nimeni, trebuie să te iubesti măcar tu.
Când nu-ți iubește nimeni țara, trebuie să o iubești tu.
NU E O DATORIE, ESTE O ONOARE.
Paul Bozga
Paul Bozga
Mesaje: 21
Data de inscriere: 24/02/2011
29mai2012 Traseul va fi parcurs cu 2 rulote in perioada 15 – 30 Iunie
La 97 de kilometri spre nord de Bucuresti, in Campina, scriitorul si istoricul roman Bogdan Petriceicu Hasdeu a construit intre 1893 si 1896 palatul pe care l-a dedicat memoriei fiicei sale. In 1888, la 19 ani, Iulia murise din cauza tuberculozei. Legenda spune ca, Hasdeu se retragea deseori la resedinta sa de la Campina pentru a comunica, prin intermediul spiritismului, cu fiica lui. Deasupra intrarii principale se gaseste inscriptia “E pur si muove”. Numele Iuliei Hasdeu sta gravat pe fiecare dintre cele doua scaune din piatra din fata castelului, iar in mijlocul cladirii se afla o sculptura din lemn pictat a lui Isus Cristos, realizata de artistul francez Casciani. In spatele ei, este asezat bustul Iuliei Hasdeu.
Muzeul a fost deschis pentru public in timpul vietii lui Hasdeu. Expozitia valorifica documente de istoria culturii: fotografii de familie, documente, manuscrise, mobilier si obiecte personale care au apartinut carturarului si fiicei sale (circa 300 de exponate) ; carte veche, tablouri infatisandu-i pe Bogdan Petriceicu Hasdeu si Iulia Hasdeu; arhiva lui Bogdan Petriceicu Hasdeu; schitele lui pentru Castelul Iulia Hasdeu; primele editii ale operelor lui Bogdan Petriceicu Hasdeu (1838 – 1907) si ale Iuliei Hasdeu (1869 – 1888). ”
Cladirea este monument de arhitectura, proiectata si construita fiind de insususi Bogdan Petriceicu Hasdeu.
Am considerat interesant sa punem in pagina si cateva comentarii scrise de oamenii care au vizitat acest edificiu:
ALEXANDRA -2012-03-24
Am fost la castel vara trecuta si aceasta excursie si-a lasat amprenta in inima mea.Cand am intrat in camera obscura si am auzit ca hasdeu a auzit-o in mai multe seri pe iulia cantand la pian iar intr-o dimineata a fost vazuta plecand cu un buchet de margarete in septembrie iar 2 zile mai tarziu au fost gasite 3 margarete desi in septembrie nu mai erau.Mi-a dat fiori scrisoarea primita de hasdeu de la iulia in care ii spune cat de dor ii este de el desi ea era moarta si fotografiile facute la sfarsitul sedintelor de spiritism.Asta ne arata ca se poate comunica intre cele 2 lumi paralele chiar daca unora dintre noi ne e greu sa credem asta.Asa ni se arata ca dupa ce un om moare in chinuri ramane in locul unde a murit desi se poate inalta in cer si se poate intoarce oricand.
ROZELAMARY: am fost chiar ieri la castel si la intrare erau doua oglinzi fata in fata si o doamna spunea ca daca te uiti in ele si te concentrezi iti poti vedea inima si eu mam uitat si mi-am vazut inima nu e extraordinar
MADDY -wow…sincer..este ceva acolo..se aude…se..percepe..la ficare pas..la fiecare vorba a ghidului.E ceva extraordinar.Am un respect foarte mare pentru inteligenta supraomeneasca a Iuliei si pentru curajul tatalui ei de a scrie si de a arata lumii intregi ca intr-adevar exista VIATA dupa MOARTE.Uneori chiar regret ca nu am trait in timpul in care s-a petrecut toata aceasta…poveste..daca o putem numi asa.Nu credeam in asa ceva pana nu am intrat in acest TEMPLU inchinat unei fete miraculoase.Documentele lui HASDEU sunt impresionante.Sunt ferm convinsa ca spiritul Iuliei domneste in acesl castel.
MARY – Am fost si eu ieri. Mi s-a parut o experienta interesanta. Si ca orice sceptic, nu pot sa nu ma intreb: “oare este adevarata toata povestea? ” Si daca da, oare nu este pacat sa comunici cu spiritele de dincolo? Nu trebuie ele lasate sa se inalte, sa evolueze, nu sa fie trase inapoi? Si cum de un spirit evoluat ca al Iuliei (avind in vedere inteligenta sclipitoare si supradotarea ei) coboara inapoi sa comunice cu lumea de unde a plecat? In poeziile ei scria ceva in genul: “as vrea sa mor sa ma descatusez de trup si sa ma inalt, sa ma unesc cu lumina..”. Cine stie daca nu cumva comunicarea tata-fiica nu a fost “falsa”, in sensul ca un alt spirit rau i-a luat locul dindu-se drept Iulia, preluand infatisarea si vocea ei. Sunt nishte ipoteze numai, nu stim care este adevarul. Oricum cert este ca dupa ce am iesit de acolo, eram 3 persoane, ne-a cuprins o stare de moleseala si somn, de nu am mai putut sa ne continuam excursia, sa ne distram, ne-am intors in Bucuresti…Sa aiba legatura oare?
IVĂNESCU MIHAI - Fascinat, cu sentimente mistice, am trait sfintenia clipelor, vizitind Castelul-templu Iulia Hasdeu din Cimpina, pe data de 05 August 2008.Moartea depaseste limitele ratiunii umane decazute.Viata e plina de mister, cu atit mai mult moartea.Moartea nu a facut decit sa-i perfecteze nimbul de genialitate si sa faureasca din inteligenta ei un mit.Operele nemuritoare ale umanitatii, sunt o continua vietuire spirituala a celor ce le-au savirsit. Tu m-ai chemat acum la Templul tau /Stralucitoarea Iulia Hasdeu/Darnic, dar crud a fost destinul tau.-Rime, Mihai Ivanescu.
Explorare urbana in localitatile Floresti, Filipestii de Targ, Targsoru Vechi, din judetul Prahova
Traseu: Ploiesti – Floresti – Catina – Calinesti – Filipestii de Targ – Bratasanca – Targsoru Nou – Strejnic – Targsoru Vechi – retur Strejnic – Ploiesti
In Romania se formeaza incet-incet un nou tip de turism, un fel de aripa a turismului cultural-istoric, pe care eu l-as numi “turismul istoric de ruine abandonate”. Nu stiu daca vreun proprietar al unui astfel de obiectiv turistic s-ar bucura sa stie ca batatura lui este intr-un astfel de circuit neconventional, dar in mod sigur unii se multumesc cu situatia si chiar se bucura de venirea unei mase importante de turisti.
Imprejurimile orasului Ploiesti abunda in monumente istorice de importanta nationala. Unele sunt intens promovate (Manastirea Ghighiu), altele sunt relativ promovate (Manastirea Pissiota de la Brazi), iar altele sunt “la dispozitia” exploratorilor urbani, care se intereseaza in mod special de ele. Este si cazul traseului nostru de azi, un tur al celor mai frumoase cladiri ruinate din zona de campie a Ploiestiului.
In localitatea Floresti se poate ajunge cel mai usor cu trenurile Regio, singurele care opresc si in gara Floresti Prahova – situata pe magistrala 300 Bucuresti – Brasov – Oradea, intre statiile Ploiesti si Campina (a doua de la Ploiesti). Gara se afla la marginea de est a satului, iar distantele din localitate nu sunt tocmai semnificative pentru pietoni. Daca alegem masina personala, la Florestii de Prahova putem ajunge urmand drumul catre munte (DN1) pana la ramificatia cu indicator spre Filipestii de Padure si Moreni, pe DJ 720, ce se deschide la stanga (vest) cum mergem spre Campina. Intersectia este la cateva sute de metri nord de intrarea (in partea opusa) in orasul Baicoi. Urmand DJ 720, trecem de podul peste calea ferata si intram in Floresti, unde ne oprim la primul obiectiv din circuitul nostru: Palatul Cantacuzino sau Micul Trianon. De la Ploiesti pana la Floresti avem de parcurs 23 de kilometri.
In capatul de vest al satului se inalta ruina acestui castel al lui Grigore Cantacuzino, supranumit Micul Trianon datorita proiectului asemanator cu cel de la Versailles. Se spune ca nimeni nu a apucat vreodata sa locuiasca in cladire, iar aceasta a cazut in ruina datorita cutremurelor, dar mai ales a hotilor de materiale. Ce a mai ramas din el de la terminarea lui (1913) este pus “in conservare”, iar accesul turistilor este permis, pe poarta sudica, pe langa turnul de apa! Mai precis, se intra pe o straduta ingusta aflata imediat la vest de intersectia drumurilor judetene DJ 720 si DJ 144, conform imaginii satelitare. Atentie! Indicatorul turistic aflat pe soseaua judeteana in centrul satului Floresti va trimite eronat la dreapta cale de 2 kilometri! Acest indicator se afla la intersectia mentionata mai sus, fata de care intrarea pe domeniu se afla in cu totul alta directie (inainte) si la o distanta mult mai mica (100 de metri).
Proprietar este, incepand cu 2009, un om de afaceri care a cumparat domeniul de la urmasii lui Grigore Cantacuzino, carora le-a fost retrocedat. Starea actuala a cladirii este deosebit de precara, cu prabusiri ale acoperisului si ornamentelor, precum si decopertari ale beciurilor. Practic, doar o parte din zidurile exterioare se mai afla in picioare, precum si turnul de apa, in care se mai poate intra doar la parter, scara fiind rupta. De altfel, intrarea in interiorul cladirii nu este recomandata, datorita degradarii avansate (inca mai cad ornamente si caramizi). Palatul este foarte vizitat in ultima vreme de fotografii profesionisti, care aduc cu ei modele si chiar cupluri de proaspat casatoriti, pentru sesiuni foto de neuitat.
Dar palatul de la Floresti este, din punct de vedere cronologic, intre ultimele vestigii lasate de familia dinastica Cantacuzino in judetul Prahova. Iesind inapoi in DJ 720, trecem podul cel lung peste Prahova si intram in satul Catina, in urcus sustinut pe versantul Vaii Prahovei. Trebuie sa retinem ca la toate ramificatiile, varianta noastra merge cel mai la stanga. Ajungem in capatul sudic al satului Catina, aflat la 2 kilometri de Floresti, la intersectia cu DJ 101P spre Campina. Aici, cu aproximativ 1 secol inainte de marele palat din Floresti, a fost construit pe domeniul Mavru-Cantacuzino un complex arhitectural de dimensiuni mai mici, format din conac, turn de apa si anexe. Acestea sunt in stare buna astazi, turnul de apa apartinand unui punct de lucru al Electrica, iar conacul si parcul inconjurator apartin de spitalul de neuropsihiatrie (asadar, domeniul nu este vizitabil). Inaintand spre sud, pe soseaua ce strabate malul drept al Prahovei, intram in satul Calinesti, in capatul caruia – la 1,5 kilometri de domeniul Mavru-Cantacuzino, se afla frumoasa Biserica Adormirea Maicii Domnului.
Construita intre anii 1636-1646 de un grup de boieri – contemporani cu domnitorul Matei Basarab – biserica nu este nici pe departe o ruina, reprezentand unul din monumentele istorico-arhitecturale cele mai bine restaurate ale judetului Prahova. Cele doua turnulete laterale au fost adaugate in anul 1850. La intrare este pus la dispozitia turistilor intregul istoric al lacasului de cult.
Dupa un popas la frumoasa biserica, ne continuam drumul spre sud, pe DJ 101P, cale de inca 2-3 kilometri. Intram intr-un alt “centru” turistic al Prahovei, un sat incarcat de istorie si arhitectura de valoare, Filipestii de Targ. Aici, pe partea stanga a soselei, vom intalni un alt gard din piatra de rau, dupa specificul marilor domenii boieresti din zona. In spatele gardului, conacul lui Pana Filipescu este in curs de restaurare.
Ridicat in secolul XVII, Conacul Pana Filipescu a adapostit si biblioteca lui Constantin Cantacuzino Stolnicul, fiul postelnicului Constantin Cantacuzino – care si-a pus la randul sau amprenta pe Filipestii de Targ, dupa cum vom vedea. Conacul, construit de unul din boierii Filipesti (de unde si-a luat si numele) a fost contemporan cu urmatorul nostru obiectiv, situat in centrul satului Filipestii de Targ: Palatul postelnicului Constantin Cantacuzino, aflat in stare de ruina.
Palatul din centrul Filipestilor de Targ este tot o constructie de secol XVII, resedinta a bogatului postelnic al domnitorului Matei Basarab. Din pacate, astazi s-au pastrat doar zidurile si beciul, iar ruina reprezinta “atractia” comunei, in jurul ei fiind amenajat si un parculet. De aici deducem faptul ca terenul se afla in administrarea primariei. In fata ruinei au fost montate chiar si reflectoare, pentru a-i spori atractivitatea si pe timpul noptii. Inainte de a ajunge la Palat, vizavi de biserica satului, observam pe dreapta o alta cladire parasita, cu o fatada interesanta (aduce cu unele cladiri de patrimoniu din Sinaia si Comarnic – tot prahovene), iar pe una din anexe este scris “BAE COMUNALA”. Din pacate, indicatorul turistic pe care scrie “Conacul Pana Filipescu” a fost montat gresit, in fata ruinei Palatului Cantacuzino, in loc sa fie pus cu 500 de metri mai la nord, unde se afla de fapt conacul despre care am vorbit. Colac peste pupaza, satenii nu sunt nici ei familiarizati cu povestile cladirilor abandonate din satul lor…
Parasim Filipestii de Targ si ne continuam drumul pe DJ 101P, prin Ungureni si Bratasanca, pana la intersectia cu DN 72 (Ploiesti-Targoviste). Aici cotim la stanga si inaintam spre est pana la ramificatia cu DJ 140 (la dreapta), pe care daca-l urmam ajungem in localitatile Targsoru Nou si Strejnic. La Strejnic facem dreapta, spre sud, pe DJ 129 si ne apropiem de satul Targsoru Vechi. Inainte de intrarea in acest sat, pe partea dreapta, intalnim Rezervatia arheologica si de arhitectura medievala Targsoru Vechi. Aici a fost vatra orasului medieval Targsor, una din resedintele domnesti ale Valahiei, ce dateaza din timpul lui Mircea cel Batran!. De la Filipestii de Targ pana la Targsoru Vechi avem de mers 24 de kilometri.
Cea mai impunatoare si bine restaurata dintre bisericile Targsorului este cea ctitorita de Antonie Voda din Popesti, in 1671. Este si biserica Manastirii Turnu, care functioneaza astazi pe domeniul sitului arheologic. Imediat la nord de biserica se afla vestigiile curtii domnesti, iar in partea de sud gasim sapaturile arheologice, care au scos la iveala si un mic cimitir din perioada medievala (conform imaginii satelitare).
Facem o mica plimbare prin curtea manastirii, spre sud-est, pentru a vedea fostul loc al Termelor romane, precum si ruina spectaculoasa a Bisericii Albe. Aceasta a fost ridicata la mijlocul secolului XVI de breslele mestesugaresti ale orasului.
Revenind la Biserica de pe incinta domneasca, mergem 100 de metri spre vest de data asta, pentru a admira inca doua ruine ale Targsorului. Biserica lui Mihnea Turcitul sau Biserica Rosie, ctitorita in 1579, este printre cele mai afectate de vremuri, din ea pastrandu-se doar latura sudica a zidului.
Imediat langa Biserica Rosie, se ridica maiestuos un conac, si el parasit, construit de familia Moruzi in secolul XX. Prin urmare, este cel mai nou monument de arhitectura din incinta sitului arheologic, construit in stil neoromanesc.
In extremitatea estica a rezervatiei, aproape de sosea, vom gasi o alta ruina de biserica, atribuita lui Vladislav al II-lea (1447-1456), din care se pastreaza doar temeliile din piatra. Pentru a vizualiza intregul sit arheologic, este bine sa venim la Targsoru Vechi cand nu este zapada sau cel mai bine pe o vreme uscata, fara ploi anterioare. Intrarea este libera, iar staretul manastirii, ieromonahul Valentin, va fi intotdeauna dispus sa ne arate imprejurimile.
Pentru a ne intoarce in Ploiesti, trebuie sa revenim in satul vecin, Strejnic, pe DJ 129. Aici, se cuvine sa mai facem un ultim popas pentru a admira biserica cea noua cu hramul Sfintii Apostoli Petru si Pavel, constructie maiestuoasa finalizata dupa anul 2007.
Pe drumul dintre Strejnic si Ploiesti, pe partea dreapta, se afla noua troita din lemn (care a inlocuit-o pe cea veche) ridicata pe locul unde ar fi fost asasinat Nicolae Iorga de catre legionari. De la Targsoru Vechi pana la intrarea in Ploiesti avem 7 kilometri, iar circuitul nostru se inchide.
Atelierul de vulcanizare al firmei Venit srl se muta din 15 Mai 2012, la adresa str. Independentei 64, DN1, Poiana Tapului, Busteni, langa service-ul Nissan,(Zorba), langa Biserica din Poiana Tapului.
programul de lucru este 09:00 – 18:00, urgente in afara programului la tel: 0745102597.
reparatii anvelope biciclete, moto, turisme. 4×4, comerciale, tir, geniu, agricole.
tractari auto, comenzi la tel 0745102596.
CURRICULUM VITAE -
Profesor Doctor Docent Corneliu Butnaru – Radiolog.
-
Profesor Doctor Docent Corneliu Butnaru
-
Nascut la 25 Aprilie 1924-Busteni, judetul
Prahova,Romania.
-
Scoala primara 1931-1935, Busteni( Premiul 1 in
toti anii ).
-
Iulie 1935, reuseste primul, cu media9.84, admis
la liceul cu internat , Ion Mesota, Brasov
-
Bursier permanent, taxe scolare si taxe de
intretinere, datorate premiilor si mediilor de studiu, pana la absolvirea
liceului in 1943.
-
Media 9.89 la bacalaureatul tinut la brasov,
pentru zonele: Campina, Ploiesti, Sibiu, Fagaras, fiind clasat primul.
-
Admis cu media 8.33, la primul concurs de
admitere (iulie 1943), printre cei 110 candidati admisi pe cele 200 de locuri
la facultatea de medicina generala, din 3000 de inscrisi.
-
S-a tinut un nou concurs pentru restul de 90 de
locuri neocupate, in septembrie, cu 3500 de candidati.
-
Aceasta aglomerare s-a datorat faptului ca
Facultatea de Medicina si Politehnica erau facultatile care scuteau pe cei
reusiti de Scoala de Ofiteri, pentru plecare pe front.
-
Bursier de stat, toata perioada facultatii,
datorita mediilor obtinute, pana la absolvire in 1949.
-
Transferat in 1948 de la Spitalul Militar,
extern la serviciul de radiologie, la spitalul Elias, la deschiderea acestui
spital.
-
La 1 Februarie 1949, numit preparator, in cursul
anului VI de medicina, la clinica de radiologie a spitalului Coltea (sef
disciplina Profesor Doctor Gheorghe Schmitzer). In calitate de preparator am
ajutat la alcatuirea filmotecii didactice precum si la tiparirea cursuluieditat
de colectivul clinicii.
-
1951 examenul de diploma
-
1951 numit asistent universitar
-
1952 – 1953, a organizat si condus Serviciul de
Radiologie din spitalul construit de Crucea Rosie, Romania, in sprijinul
populatiei coreene in timpul razboiului.
-
1954 numit sef de lucrari si transferat la o
noua Clinica de Radiologie de la spitalul Carol Davilla, sub conducerea
Conferentiar Doctor Th. Niculescu, devenit ulterior profesor.
-
1954 – 1959, a predat unele din capitolele de
curs, a organizat si efeectuat lucrarile practice – alcatuind si o filmoteca
didactica, necesara numarului anual de studenti.
-
1959, detasat de Rectoratul Institutului Medico-
Farmaceutic, pentru a conduce pentru cateva luni o noua Clinica de Radiologie
de la spitalul Cantacuzino – seful disciplinei Conferentier doctor I. Barzu,
fiind plecat din tara.
-
1959, Noiembrie, odata cu deschiderea Spitalului
Fundeni (700 de paturi – 4 clinici universitare – interne, chirurgie generala,
chirurgie vasculara, si urologie) a fost numit seful serviciului Radiologie si
impreuna cu doctor Victor Bucsa pentru pediatrie si Doctor Sanda Boiu pentru
chirurgie cardio-vasculara, a pus bazele unei clinici de Radiologie.
-
In decursul a cativa ani serviciul de radiologie
a fost dotat cu 6 aparate de diagnostic, dintre care un aparat Siemens 1962,
creatie ultra moderna la acea data, dotat cu amplificator de luminiscenta,
radioteleviziune si radiocinematografie.
-
Concomitent colectivul didactic si de medici de
asistenta sanitara, a crescut la 12 membrii, astfel incat Clinica de Radiologie
Fundeni s-a situat ca unitate de prim rang, din tara. Faptul a fost confirmat
de cererea Profesorului Schmitzer, seful catedrei de Radiologie, din acea
vreme, ca unitatea din spitalul Fundeni sa devina incepand cu anul 1964, unitate
de pregatire exclusiva si perfectionare a medicilor specialisti si primari
radiologi.
-
Posibilitatile de diversificare si cuprindere a
tuturor ramurilor Radiologiei, pentru pregatirea si perfectionarea medicilor
radiologi, s-au amplificat, odata cu darea in folosinta a noii aripi a
spitalului Fundeni cu inca 700 de paturi cu clinici de Gastroenterologie,
Chirurgie cardiovasculara, Hematologie,
Cardiologie, aparand in cladirea veche si o clinica de Neurologie.
-
Aceasta noua unitate a fost dotata de asemeni cu
6 aparate, din care unele ultramoderne si un colectiv de 14 medici din
invatamant si din reteaua de asistenta medicala. Organizarea serviciilor de Radiologie,
din noua cladire, a repartizat-o
asistentului universitar Doctor Serban
Alexandru Georgescu, ulterior profesor al disciplinei Radiologie, Fundeni.,
care din 1970, s-a profilat pe Computer-Tomografie si a creat scoala de
computer-tomografie. El a desavarsit modernizarea Clinicii de Radiologie
Fundeni- care este la nivelul cel mai modern din lume.
-
In perioada 1960-1993, a organizat cursuri de
pregatire si perfectionare pe diferite teme si durate, cerute de nevoile
asistentei sanitare pentru peste 850 de medici specialistisi primari din cei
cca 1000-1400 de radiologi, cifra variabila de-a lungul anilor.
-
A organizat cursuri teoretice de actualizare de
3 ori a cate 2 ore pe saptamana, dezbateri cazuistice de 3×2 ore pe saptamana,
activitate directa cu asistentii universitari si medicii din diferite servicii
(12 la numar), prin rotatie, seminarii saptamanale de control a cunostintelor,
o zi de referate (sambata) din revistele la zi, facute de catre cursanti si
participarea lor la interpretarea cazurilor deosebite in colectiv. Analizele de
sfarsit de curs prezentate de catre cursanti erau de-a dreptul impresionante, prin
deschiderea a noi orizonturi asupra specialitatii si caldura cu care colectivul
era apreciat si asteptat la toate manifestatiile stiintifice, regionale, locale
si pe tara, cu sau fara participare internationala. La toate aceste manifestari
colectivul clinicii a fost permanent prezent, realizandu-se intre 1963 si 1993,
data pensionarii sale si numirea ca profesor consultant, 19 rapoarte si
corapoarte la conferinte nationale, 3 rapoarte
si 4 corapoarte la conferinte regionale si interregionale, 7 participari la
conferinte Internationale si un numar de peste 250 lucrari, prezentate in
sesiuni sau sub alte forme: articole scrise, postere, comunicari samd. In
aceasta perioada s-au arhivat peste 12000 de cazuri de filmoteca didactica,
selectionate si complectate cu date de anamneza, probe de laborator, aspecte de
evolutie, confruntari cu constatarile din operatii si de la examenele de
complectare, biopsii si date de anatomie patologica, toate acestea constituind
o inepuizabila resursa de invataminte pentru cursanti, exemplificandu-se astfel
si complectand tot ce aparea in cursurile scrise, monografii sau tratate.
Selectand din diferite lucrari si studii in special pe cele care au reprezentat
o importanta mai mare, citez ca premiere pe tara: Conferinta a 4 a Nationala de Radiologie, cu
participare internationala – 1964 si conferinta a I a Nationala de Radiologie –
1968; Studiul radiocinematografic al dinamicii coledocului si sfincterului Oddi
– inainte si dupa aplicarea farmacodinamicii, insotita de film.
-
Dinamica mictionala postcolecisto-plastii
-
Refluxul vezico-uretral
-
Incontinenta urinara post-prostatectomie (studii
radiocinematografice insotite de film).
-
Presedintele societatii de Radiologie de la acea
data Profesor Doctor Gh. Schmitzer, a afirmat ca aceste studii au contribuit
mult laqridicarea nivelului conferintelor
-
In anul 1966, la Tokio s-a prezentat – Studiul radiocinematografic
al adaptarii functionale a esofago-plastiei Gavriliu”, care s-a bucurat de
apreciere pentru reusita acestei metode chirurgicale.
-
1966 – La Atena, s-a prezentat „Studiul
radiocinematografic al adaptarii functionale a esofago-plastiei Gavriliu cu
transplantarea bulbului duodenal la zona faringiana.
-
1968 – La Haga, s-a prezentat studiul
radiocinematografic „Tulburari de tranzit ale esofago-plastiei Gavriliu,
situata de necesitate, presternal”.
-
1970 – La Copenhaga, s-a prezentet „Studiul
radiocinematografic, explicandaparitia achalaziei pe esofago-plastia Gavriliu,
situata presternal, prin ischemia data de ingustarea bresei diafragmatice”.
-
1970 – la Londra s-a prezentat un studiu privind
introducerea dudodenografiei hipotone cu anesteziere pe sonda (premiera),
prezentare la Conferinta Nationala de Radiologie, editia a II ala Iasi si la
spitalul Hammersmith – Londra.
-
1986 – Prezentarea in premiera pe tara la
Conferinta de Imagistica Radiologica, Cluj, a crearii unui proiector, care
selectiona automat si rapid imaginile de pe o pelicula cu multe imagini, in
vederea simplificarii arhivarii si prezentarii acestor imagini la comunicari si
prezentari didactice.
-
Ca alte tipuri de studii si tiparituri mentionez
ca a publicat si redactat o „Monografie de explorare a tubului
digestiv-clinica, de laborator si radiologica”., avand 256 de pagini, din care
80 de pagini scrise de Profesor Doctor Corneliu Butnaru.
-
A colaborat la redactarea de cursuri de
Radiologie si capitole de tratate.
-
1969 – sustinerea tezei de doctorat in stiinte
medicale, devine conferentiar prin concurs.
-
1977 – a devenit profesor prin concurs.
PE LINIE DE
ASISTENTA SANITARA:
-
1950-1952, concomitent cu norma de preparator a
functionat ca medic secundar la policlinica nr 10, Bucuresti
-
1957, medic specialist
-
1959, medic primar prin concurs , media 10
-
1976, medic primar specialist, gradul 1, prin
concurs.
-
A fost decorat cu 3 ordine si diferite medalii
-
A fost ales intre 1955 si 1959, vicepresedinte
al comitetului pe tara al Sindicatelor Sanitare, a participat activ, impreuna
cu ministrul sanatatii, la organizarea sistemului medical pe grade si tipuri de
pregatire, prin concursuri, examene, stagii.
-
1958, a semnat HCM 1364, de reorganizare a
sistemului sanitar pe aceste principii, alaturi de ministrul sanatatii, fiind
in acel moment presedinte interimar prin imbolnavirea presedintelui ales.
-
1964, fiind presedinte ales al Sindicatelor
Sanitare Bucuresti, a reusit impreuna cu
Secretarul General al Societatii Stiintelor Medicale, actualmente Profesor
Doctor Emanoil Popescu sa reobtina prin interventii sustinute, recapatarea
sporului de periclitate al cadrelor din Radiologie, pe care odata cu schimbarea
orarului de lucru de la 4 ore, la 6 ore, il pierdusera.
-
1965, a fost ales membru corespondent al
societatii franceze de radiologie.
-
1965, in calitate de Presedinte al Sindicatelor
Sanitare Bucuresti, impreuna cu Doctor Florin Deculescu (decedat), Director al
Directiei medicale si cu sprijinul Vicepresedintelui CSP, Dl. Virgil Parvu, a
reusit sa puna bazele unei Industrii Radiologice de Aparatura, cu colaborarea
firmei franceze C.G.R.
-
1970, a aparut seria „0”, de aparate la
Intreprinderea Electrotehnica, care a produs peste 700 aparate ELTEX, pana in
1992, o parte fiind exportate, pana cand din lipsa de comenzi s-a desfiintat.
-
In aceiasi perioada s-a infiintat si fabrica de
filme radiologice, AZOMURES, care functioneaza si azi.
-
Luptand pentru infiintarea unei Industrii de
Aparatura Radiologica ( in calitate de presedinte ales in cele doua legislaturi
statutare, 1990-1994 si 1994-1998 al Societatii de Radiologie si ales in
continuare pana in prezent ca „ Presedinte Onorific al acestei societati), a
reusit impreuna cu directorii Ing. Th. Necsoiu de la IOELMagurele) si a doamnei
director tehnic Robu, in colaborare cu intreprinderile Mecanica fina si CARFIL
Brasov, alaturi de un colectiv de tehnicieni radiologi si programatori , sa
creeze un prototip ultramodern de aparat complet digitalizat, care a fost
oferit Ministerului Sanatatii, pentru licitatie in vederea actualizarii
aparatelor ELTEX, care altfel nu vor mai putea functiona din 2006.
-
-
05.02.2006 text original semnat de Profesor
doctor Docent Corneli Butnaru.
2012 – Ianuarie –
25, Publicat de Comandor Aviator in rezerva Mihai Serban, nepotul Profesorului Doctor Docent (radiolog) Corneliu Butnaru
Profesorul
Butnaru a decedat la 26.05.2014 si este inhumat la cimitirul Marcuta din Bucuresti, bd. Pantelimon
Mihai Serban,
Bucuresti , Ian 2012.
Pentru generatia noastra a celor iesiti la pensie este o ultima sansa de revenire la normal, la o societate in care respectul sa fie reciproc, indiferent de varsta si pozitie sociala.
Vreau sa-mi vad copii crecandu-mi nepotii intr-un climat in care siguranta zilei de miine, intr-o stare de confort in care sa nu fiu ocupat de gandul de a gasi solutia de a scapa de acest presedinte si guvernul lui. Am ajuns sa nu mai conteze altceva in fata dorintei de a-i da jos pe acesti paraziti urcati in fruntea administratiei tarii.
JOS BASEESCU SI BOC, IMPREUNA CU TOTI ACOLITII LOR.
M-AM SATURAT DE EI SI DORESC O SCHIMBARE CONFORMA DORINTEI TINEREI GENERATII. TOT SPRIJINUL MEU PENTRU EI SI PENTRU PENSIONARII ROMANIEI.
Powered by WordPress