Automobil Clubul Regal Roman, (Romania Libera)
Joi, 07 August 2008
Dl Dan. C. Basiliade, actualul presedinte al ACRR, considera ca trebuie recuperata, in primul rand, notorietatea acestui club, cu scopul informarii si sensibilizarii societatii romanesti, atasata valorilor autohtone si europene autentice. "O natiune ajunsa la maturitatea socioculturala, precum cea a Romaniei, nu-si poate permite ignorarea sau mentinerea in anonimat a unei institutii careia "avant la lettre" i s-a recunoscut statutul de "europeana" prin confirmarea calitatii de cofondatoare, in iunie 1904, a prestigioasei AIACR (Association Internationale des Automobile Clubs Reconnus), impreuna cu alte 14 tari europene, din care au derivat ulterior FIA (Federation Internationale de l’Automobile) si AIT (Association Internationale du Tourisme), astazi factori decizionali de prima marime in domeniile respective" – a subliniat dl Basiliade.
Identitate si repere in istorie
Automobil Clubul Roman (ACR – initiale "deturnate" ulterior de comunisti) a fost creat la 5 aprilie 1904 de George Valentin, fiu al colonelului Gheorghe Bibescu, la randul sau fiu al domnitorului omonim si al Principesei Valentine de Caraman Chimay, aristocrata belgiana.
Automobilist de anduranta, pilot militar cu victorii pe frontul din Moldova, se insoara in 1902, dupa absolvirea unui colegiu tehnic la Geneva, cu fascinanta Martha, nascuta Lahovary, figura proeminenta a cercurilor aristocratice europene prin activitatea sa literara si, in special, prin diplomatia de culise dedicata intereselor Romaniei. Aceeasi Martha Bibescu, prietena apropiata a lui Marcel Proust, organizeaza in 1916, in saloanele Automobil Clubului, in perioada ocupatiei germane, un spital cu 100 de paturi, pentru ranitii armatei romane.
Dupa razboi, in urma consultarii arhivelor, Martha Bibescu a fost reabilitata, fiind decorata de generalul De Gaulle cu ordinul Legiunii de Onoare. Icontestabil, cea mai stralucita si mai complexa reprezentanta neoficiala a Romaniei in mediile diplomatice europene, Martha Bibescu a facut parte si din patrimoniul memorial al ACRR, ca membru onorific pe viata.
Raid auto la Ispahan
In beneficiul sotilor Bibescu trebuie retinuta si o intreprindere automobilistica de pionierat – expeditia la Ispahan, fosta capitala a Persiei. A fost, fara indoiala, cel mai indraznet raid automobilistic al timpului, prin lungime (circa 3.000 km), caracterul intercontinental si gradul de risc. Trei automobile au plecat in aprilie 1905 din Galati, sosind la destinatie in iunie. Printre participanti: Leon Leonida, cuplul Mihail si Maria Pherekyde si scriitorul francez Claude Anet. Expeditia a fost descrisa in cuprinsul a doua volume ale Marthei Bibescu, premiate de Academia Franceza. Era perioada in care in Franta se disputa pentru a 5-a oara faimoasa cupa Gordon Bennett, initiata de directorul cotidianului New York Herald si oferita Automobil Clubului Frantei, pentru dezvoltarea progresului automobilistic si organizarea de competitii in tarile membre ale AIACR, din care facea parte si Romania, cu conditia ca tara respectiva sa fie constructoare de automobile.
In 1909 Automobil Clubul Roman este recunoscut ca "persoana morala" printr-un decret semnat de Carol I si contrasemnat de Ion I.C. Bratianu, ministru de Interne, si de Toma Stelian, ministrul Justitiei, celebrul amator de arta si colectionar care si-a donat statului roman colectia si superba resedinta devenita muzeu. Dupa 1989 a fost preluata, desigur, abuziv, devenind sediul central al PSD.
In acelasi an ACR se muta in primul sau sediu proprietate, din strada C.A. Rosetti nr. 7.
Clubul pleaca la razboi
In 1914 clubul isi schimba denumirea prin adaugarea literei "R" – nicidecum o subordonare, doar un simplu omagiu adus cuplului regal, Ferdinand de Hohenzollern si Maria de Saxa-Coburg, cu ocazia intronizarii lor. Noua denumire, pastrata si astazi, este Automobil Club Regal Roman – ACRR.
In 1917 Marelele Stat Major infiinteaza Corpul de Voluntari Automobilisti, format din membrii Automobil Clubului Regal Roman; Regina Maria, membra de onoare a ACRR, organizeaza si doteaza, din resurse proprii, in palatul defunctului Carol I, un spital pentru militarii raniti pe front. In 1919, dupa Marea Unire, ACRR se ocupa mai ales de organizarea filialelor judetene in teritoriile alipite si de integrarea lor in reteaua existenta, ajungandu-se la constituirea de structuri similare in 28 de judete si la un numar total de membri de peste 400.
In 1920 ACRR infiinteaza "Serviciul Drumurilor". In colaborare cu Ministerul Lucrarilor Publice, acesta pune la dispozitie un mare numar de indicatoare de circulatie, amplasate de minister pe principalele artere, pe cheltuiala Clubului. Primele semne de circulatie fusesera plantate inca din 1908 pe soseaua Bucuresti-Ploiesti, la initiativa secretarului ACR, Ion Camarasescu, personalitate marcanta a automobilismului romanesc.
Goga si Groza, colegi de club
In 1921 sunt infiintate, sub patronajul ACRR, Automobil Cluburile Regionale. Primul, cel de la Cluj, cu sucursale la Brasov, Sibiu si Oradea, ii avea printre membri pe Octavian Goga si Petru Groza. In aceeasi perioada se infiinteaza Automobil Club Moldovenesc cu sediul la Iasi, printre membrii sai numarandu-se Mihail Sadoveanu si Demostene Botez.
In 1924 este ales presedinte al ACRR Ion Mitilineu, succesorul lui George Valentin Bibescu, care s-a retras dupa 20 de ani de la infiintarea Clubului. Gestiunea ireprosabila a lui Mitilineu se va intinde pe o perioada de peste 22 de ani. In acelasi an se desfasoara si Marele Premiu al Automobil Clubului Regal Roman.
1926-1929 este perioada afirmarii echipajelor romanesti in competitii interne si internationale. Dupa recordul obtinut pe distanta Bucuresti-Paris-Bucuresti, de echipajul H. Manu-N. Constantinescu, cu un Buick, in 103 ore, cu o medie de 53,4 km/h, a urmat, in premiera, realizarea Turului Automobilistic al Romaniei de catre Alexandru Berlescu, pe un Oldsmobile. El a parcurs in 50 de ore 2.447 km, cu o medie orara de 49 km; in anul urmator Alex. Racovita (cu un Steyr de 1.600 cm3) si George Ghica (Buick) au concurat in raliul Monte Carlo cu alti 50 de automobilisti si s-au plasat pe locuri onorabile – 5, respectiv 30. La finele intervalului mentionat apare Ghidul Drumurilor din Romania, cu planse continand harta fizica a zonei cartografiate, la o scara bine aleasa.
Finele lui 1928 aduce o recidiva memorabila a fondatorului ACRR, G.V. Bibescu, cel care organizase in 1905 raidul intercontinental Galati-Ispahan: traversarea Africii pe ruta Dar-es-Salam-Congo-Sahara-Nigeria-Algeria si Maroc, destinatia finala, atinsa in toamna anului urmator, fiind Parisul. Presa franceza a timpului a relatat fugitiv acest eveniment deosebit — probabil pentru ca nu avea un caracter national, iar autovehiculele erau americane…
Cascada afirmarilor continua
1928: Prima editie a raliului San Remo. E. Urdareanu (viitorul Maresal al Palatului sub Carol al II-lea) se plaseaza pe primul loc in zona a doua, pe un Fiat 520, pe un traseu de 3.057 de km; Jean Calcianu, un alt nume mare al automobilismului romanesc, invinge, in cursa de la Miramas (Bouches-du-Rhône – Franta), bolizii lui Ettore Bugatti, in proba de "un kilometru lansat", cu o medie orara de 173,6 km; Marin Butculescu, fiul unui membru fondator al ACR, castiga, pe un Steyr XII, Marele Premiu al ACRR desfasurat pe o distanta de 2.000 km, iar ulterior, pilotand un Buick Spitzer, castiga cursa de coasta de la Avala (Iugoslavia).
In celebra cursa de 24 ore de la Le Mans, fratii George si Matei Ghika se plaseaza, cu un Chrysler pe un foarte onorabil loc 4 in clasamentul general, iar Henry Manu, Alexandru Racovita si Jean Olanescu se plaseaza pe locul 11 (din 80) in raliul Monte Carlo al anului 1929.
Country Club Baneasa
In atmosfera de sfarsit de deceniu, favorabila sportului elitist, un grup de membri marcanti ai Automobil Clubului Regal Roman infiinteaza Cercul de Sporturi Baneasa, numit si Country Club, pe o suprafata de cateva hectare, primul de acest gen din sud-estul Europei, cu teren de golf, piscine, terenuri de tenis. In perioada comunista a fost declarat "club al diplomatilor" si dat "in custodia" Securitatii, spre supraveghere… In prezent, statutul sau este confuz, in beneficiul "baietilor destepti", iar ACRR a solicitat celor in drept documentele de identitate originale.
1930-1931: Bazu Cantacuzino, viitorul as al aviatiei romanesti de vanatoare, fiul "Nababului", impreuna cu doi coechipieri, amelioreaza timpul realizat anterior pe distanta Bucuresti-Paris, reducandu-l la 44 de ore.
1933: Numarul automobilelor inscrise in circulatie la inceputul anului depaseste 45.000. Darea de seama anuala a ACRR consemneaza existenta a 1.300 de membri confirmati.
1934: Reeditarea cursei de coasta de pe Dealul Feleacului, pe un traseu modernizat de 7 km. Castigator – Misu Sontag, pe un automobil Ford, marca al carei reprezentant era in Romania. In acelasi an, la startul Cupei Alpilor au participat si doua echipaje romanesti (cuplurile Barbu Neamtu-Vintila Frumusanu si Al. Berlescu-H. Meerscheid). Au trecut linia de sosire, la München, doar 94 de echipaje. Cum echipajul Neamtu-Frumusanu obtinuse cei mai buni timpi la probele speciale, i s-a decernat Marele Trofeu al Ghetarilor (Berlescu si Frumusanu erau membri ACRR).
1936: Marele Trofeu al raliului Monte Carlo este castigat de echipajul Petre Cristea-Ionel Zamfirescu, cel din urma membru al ACRR.
1938: Se stinge din viata Regina Maria a Romaniei, Presedinte de Onoare al Automobil Clubului Regal.
Nu se poate omite, desi implicarea ACRR a fost limitata, momentul de apogeu al automobilismului romanesc: victoria lui Petre Cristea in circuitul dela Nürburgring, pe un automobil BMW, la clasa sport, cu o medie orara de 115 km — record doborat de-abia dupa 14 ani, de britanicul Stirling Moss.
Sediu furat de comunisti
In 1939 ACRR isi muta sediul in str. stirbey Voda nr. 24, cumparat din cotizatiile membrilor, completate printr-un credit achitat integral in 1944. Imobilul, care apartinuse generalului Mihail Rasty, erou al Razboiului de Independenta, este ocupat si astazi de catre succesorii celor care l-au preluat prin confiscare abuziva "din ratiuni de stat".
In 1947, la o data neprecizata in actele cercetate de conducerea actuala a ACRR, un camion militar cu trupe de Securitate intra in incinta din stirbey Voda si, fara prezentarea unui document justificativ, se ordona parasirea cladirii de catre cei prezenti, dupa legitimarea acestora, sub sanctiunea arestarii daca vor reveni in ziua urmatoare. Dupa cercetari indelungate, s-a gasit, in 2006, la fondul secret al Arhivelor Nationale, temeiul "legal" al respectivului abuz, si anume in Jurnalul Consiliului de Ministri nr. 313/15 august 1947, semnat, printre altii, de dr. Petru Groza (fost membru de onoare al primului Automobil Club Regional infiintat de catre ACRR la Cluj!) si de Avram Bunaciu (fost acuzator public in 1945, cel care a cerut si obtinut pedeapsa capitala pentru maresalul Antonescu).
La 1 ianuarie 1948 ACRR este desfiintat (i)legal, in logica regimului comunist, prin oficializarea ACRPR (Automobil Clubul Republicii Populare Romine), ca unic club national recunoscut de Guvern. Sub denumiri diferite, acest club a regrupat, totusi, majoritatea sportivilor valorosi din domeniu, dovedindu-se un bun organizator, in respectul traditiilor preluate de la ACRR. Cum aceasta activitate continua sa fie dominata, in mintea regimului comunist, de "elemente nesanatoase", la 8 aprilie 1967 se naste ACR-ul de astazi, prin absorbtia impusa asociatiei existente la acea data, AAR – Asociatia Automobilistilor Romani.
Vocatie victoriana
Ca institutie similara, organizatoric si functional, cluburilor britanice din epoca victoriana, ACRR pastreaza o atmosfera concordanta exigentelor membrilor, regasita in statut, dar si in traditiile institutiei. "Atmosfera existenta in celebrul Reform Club din romanul lui Jules Verne «Ocolul Pamantului in 80 de zile» si personajul Phileas Fogg, eroul principal si membru marcant al clubului (existent si astazi), pot ajuta la formarea unei idei" – ne-a explicat presedintele ACRR, Dan Basiliade. Domnia sa a adaugat ca "asocierea adjectivului «regal» la denumirea originara a clubului reprezinta doar confirmarea calitatii de excelenta a activitatii sale de a incuraja si de a dezvolta in tara gustul, miscarea si industria automobilelor, precum si tot ce este in legatura cu acest mod de locomotiune", calitati proprii unui spatiu de comunicare si de relaxare civilizat, nascut din asocieri spontane intre indivizi avand afinitati educationale, socioculturale, comportamentale si nu numai.
Cultura, buna-crestere, abilitati
In tarile vest-europene sau in alte state membre ale AIACR (fondata in 1904), din care si Romania face parte, apartenenta la unul dintre aceste cluburi, precum RAC (Royal Automobil Club) din Marea Britanie sau Automobile Club de France (ACF), echivaleaza cu un statut social aparte. Este cat se poate de firesc ca aceasta institutie, o absenta regretabila inca din inventarul valorilor perene ale societatii romanesti, sa fi polarizat indivizi care au plasat Romania foarte sus intr-un clasament in care punctele obtinute se castigau la volanul unor bolizi, sau prin cuvinte de spirit, cultura retinut manifestata, buna-crestere "cu mucegai" si, nu in ultimul rand, prin abilitati confirmate la masa de bridge sau pe terenul de golf.
